Colocviul internațional universitar „Lucian Blaga” Ediția a XXI-a

Sibiu, 31 octombrie – 2 noiembrie 2019

Destinat studenților și masteranzilor, Colocviul cuprinde patru secțiuni de comunicări științifice, la care se adaugă o secțiune de traduceri, una de creație literară și un atelier de teatru. Manifestarea are deja o tradiție consistentă, fiind organizată, începând cu anul 1999, la Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Lucrările premiate, prezentate în cadrul Colocviului sunt publicate în Caietele „Lucian Blaga”, revistă indexată în bazele de date internaționale: CEEOL, ERIH -PLUS, Index Copernicus și COSMOS.

1. Secțiuni de comunicări științifice

a.  Lucian Blaga – Studii literare și filosofice: secțiunea va reuni lucrări ce analizează opera literară și/sau filosofică a lui Lucian Blaga, abordată din unghiul „close reading”-ului, al receptării critice sau proiectată în context (inter)național.

b.  Lucian Blaga – Poetică și Stilistică: secțiunea va cuprinde analize preponderent formale ale operei blagiene, ce utilizează concepte specifice disciplinelor menționate.

c.  Proza contemporană românească: secțiunea vizează proza contemporană, dar și/sau evidențierea posibilelor conexiuni cu cea europeană.

d.  Metode recente în abordarea textelor literare: lucrările vor avea în vedere discuții teoretice sau studii de caz ce folosesc drept punct de plecare metodologii propuse în studiile literare ale ultimelor decenii: postumanismul, cognitivismul, geocritica, cybermitologia, ecocritica, studiile feministe, noul materialism, world-systems analysis, studiile postcoloniale etc.

2. Ateliere de traduceri: engleză, franceză, germană, greacă, letonă, poloneză, chineză etc.

3. Atelier de teatru: Performing Lucian Blaga. Spectacol interactiv.

4.  Lansare „Caietele Lucian Blaga”, vol. XX (ediția 2019)

5. Creație literară

 

Pentru secţiunea Lucian Blaga în traducerea studenţilor, propunem textele aflate în continuarea invitației.

Traducerile vor fi însoţite de:

a) aprecieri privind calitatea traducerilor anterioare;

b) consideraţii (interpretări, soluţii) privind traducerile proprii. Traducătorii se vor deplasa la Sibiu numai dacă susţin şi o comunicare ştiinţifică în altă secţiune.

 

ASPECTE ORGANIZATORICE

Pentru buna desfăşurare a lucrărilor Colocviului vă rugăm:

1.  Până în 15 octombrie 2019, să confirmați prezența și numărul de participanți, pe adresa de e-mail a colocviului: colocviublaga@gmail.com

2.  Până în 15 octombrie 2019 să trimiteți, prin e-mail, traducerile.

Pentru redactarea lucrărilor vă rugăm să respectați următoarele norme:

https://lucianblagacolloquium.wordpress.com/norme-de-redactare/

Persoane de contact:

Alina Bako: alina.bako@ulbsibiu.ro

Dragoș Varga: dragosvarga@ulbsibiu.ro

Radu Vancu: rvancu@gmail.com

Vă mulţumim şi vă aşteptăm!

 

Texte propuse pentru traducere


  • Pusesem cu hotărâre pavăza câtorva munți între mine și istoria ce se făcea cu atâta vărsare de sânge și foc pe atâtea întinsuri câte încap pe scoarța pământului. Evenimentele, cel puțin cele mai însemnate, își trimiteau însă, pe diferite căi, ecourile până la urechea mea. Nu rareori eram astfel scos din drama lui Noe și atras în cealaltă dramă, a vieții istorice. Înaintarea piesei mele cerea uneori noi elanuri ce se voiau pregătite prin reculegeri. Atunci o luam la plimbare pe râu în sus, până la cetățuie. Pe-un vârf rotund de munte, nu departe, ieșiseră la iveală în anii din urmă, de subt târnăcoape harnice, rămășițele unei cetăți străvechi ce făcea parte din sistemul central de apărare al strămoșilor noștri daci. Călcând peste cioburi de vase de lut ars, alunecam cu închipuirea, împotriva vremii, în altă dramă, de cotitură, pe cale de-a începe. Era vorba despre soarta stirpei. Mă frământa întrebarea dacă nu cumva ne apropiem de o răscruce asemănătoare aceleia ce și-a lăsat vestigiile subt tălpile mele? îmi spuneam uneori că în trecut condițiile au fost totuși altele decât astăzi. Poporul nostru a reușit în trecut, de vreo câteva ori, să se retragă în preistorie. Erau pe munți și în codri locuri destule unde procesul de reculare se putea consuma într-o nepăsare totală față de marele „du-te-vino” al „istoriei” ce se îmbulzea pe câmpiile noastre. Dar astăzi? Vor mai îngădui formele civilizației și tehnica modernă dăinuirea unor atari locuri? (Luntrea lui Caron, 1990)

 

  • La toate se adăugau vedeniile. Într-o noapte, târziu după înalta oră, un ţăran sta cu carul său pe câmp. Era treaz, aşa se povestea. Dintr-o dată el vede o roată de foc, coborând din zare de peste Munţii Apuseni. Roata se apropia repede, învârtindu-se. Omul o privea înnebunit. Când fu lângă el, roata de foc se prefăcu în om. Şi om cu om se priviră. Lung, fără a-şi spune un cuvânt. Vedenia aceasta a dat mult de lucru tălmăcitorilor din sat şi măcina minţile. Întâmplărilor de acest soi, li se alăturau şi isprăvile lui Găman, ciudatul sătean, de care ne temeam ca de-o fiinţă cu legături prin tărâmuri demonice. Cineva l-ar fi văzut – nu se ştia niciodată cine era acest Cineva care vedea totul – cineva l-ar fi văzut, zic, în bătaia lunii, schimbându-se în priculici printre mormintele cimitirului. S-a dus Găman într-adins acolo, căci numai pe înclinarea unui mormânt putea să se dea de trei ori, invers, peste cap. Şi-o făcuse Găman, dar după ce şi-o făcuse, el nu mai era Găman, ci un Găman cu cap de câine. Iar Gămanul cel cu cap de cine se duse la râu, şi plescăind din limbă, aidoma câinilor, aduna de jos în sus şuviţa de apă, ce mai curgea, şi care din clipa aceea adunată a rămas, căci pe urmă, un timp n-a mai curs. Iar priculiciul s-a întors pe drumul lui, s-a dat peste mormânt, schimbându-se iar în Gămanul cel adevărat. De atunci Găman râde, şi nu ştie de ce, râde aiurea prin sat. Luam parte, cu latura de presimţire a fiinţei mele, la aceste întâmplări neîntâmplate, la aceste poveşti, ce se împleteau cu cărările mele. Către Crăciun seceta mai stăruia încă. Luna nu apărea niciodată gulerată, bruma n-avea din ce să se-nfiripe. (Hronicul și cântecul vârstelor, 1965)